Pe 14 nu e doar ziua îndrăgostiților.

Distrat, băut, dansat, prostit, mâncat, râs, poze, puțină caterincă și apoi mai multă, surprize, sărit, horă, încercare de karaoke, strigat în microfon, poze, nițele înjurături pentru tipu' cu tranceu', certuri și împăcări, oameni noi, năpustiri și forțat de uși, melodia preferată, lămâia salvatoare, înotat în confetti, îmbrățisări, pupături, căzături și despărțiri de mese, fum, gheață, așteptări, paie colorate, îngrijiri, rezistenți și nerezistenți, bătaie cu frișcă, tort cu trandafiri, țipat, sentimente, vărsat pahare, cântat „la mulți ani”, înfierbântare, arsuri, vorbe neclare, bolboroseli, căutări, scări pe care nu vrei să le cobori pe tocuri, dedicații și rugăminți, pungi cu cadouri, bătai cu alune și covrigei, amețeli și ia-o de la capăt. Alături de Lea, ceilalți, și - în centru - sărbătorita.



La mulți ani, D.!

Examinăm.

32% de baterie rămasă și tot atâtea idei confuze în cap.
Am dat un examen azi. Nu din ăla la care poți copia și nici din ăla pentru care poți face pregătiri. Am dat un examen la secția actorie, să dovedesc că am trecut cu bine prin modulul „Dezvoltarea abilităților” și că chiar [da, sună cam cacofonic] am avut ce să dezvolt. Câteva spaime mici aseară, manifestate sub formă de fiorași pe șira spinării și câteva văicăreli micuțe, la ușă, înainte de începere. Și ah, da, câțiva fluturași, că deh, ești văzut și analizat. Dar n-ai de ce să-ți fie teamă. M-am concentrat cât am putut, nu m-am bâlbâit, nu am făcut semne de nervozitate prin aer și nici nu m-am grăbit să spun tot ce trebuia dintr-o suflare. Atitudine „cool”. Și totuși..ceva am greșit, am uitat. M-am dezamăgit și m-au dezamăgit.
De ce înainte am putut să fac bine și acum am făcut prost? De ce tre' să te iei de ălă că se bălbâie și-l încurci și mai mult? De ce Sir John se uita cudat? Și de ce tu, ăla micu, nu deschizi gura?

Ideea e că eu m-am dezamăgit și tu m-ai supărat. Nu acum, nu aici. În general. Degeaba am așteptări de la cineva, asta nu o să-l facă pe el să se ridice la nivelul lor. Și degeaba îți propui să citești o carte, dar nu lași dracului messengeru' ăla. Și oglinda aia să stea liniștită - de ce trebuie să se oglindească mereu boticu ăla bosumflat în ea? Da mă, da, tu.

Se duce bateria și mă duc și eu la romanu' lui Lodge luat de la bibliotecă. Biblioteca aia pe care eu o frecventez.

Pentru că iubim skaterii

Cu toții știm, poate chiar am citit, cărțile din colecțiile Chic și Cocktail. Mai știm de Cocktail [Humanitas] că a apărut ca reacție la succesul pe care l-a avut colecția Chic [Polirom]. Însă ambele au în comun lecturile plăcute, moderne și haioase, care te destind după o zi grea și pe care le savurezi parcă prea repede.
Prin noiembrie anul trecut s-a lansat o nouă serie în colecția Cocktail, până acum cuprinzând doar două volume: „Slam” – Nick Hornby și „Zodia Îndrăgostiților” - Giulia Carcasi. Ultimul mi s-a promis – can’t wait! – iar de „Slam” am putut să mă bucur pe deplin [mulțumesc D.].
Nick Hornby este actual jurnalist, fost profesor la Cambridge, un scriitor care și-a creat un renume și care se poate lăuda cu ecranizarea cărților sale. „Slam” este primul său roman cu adolescenți, iar dacă nu știi nimic despre scriitor nu ai putea ghici că are mai mult de 18 ani [51]. I-au fost ecranizate romanele „Fever Pitch” [cu Jimmy Fallon, Drew Barrymore], „High Fidelity” [John Cusack], „About a boy” [Hugh Grant], iar „Slam” e în pregătire.
Romanul este simplu și se citește ușor. Asta nu îl face plictisitor, ci din contră, încerci să intri în pielea personajului – Sam, pe care la început îl consideri laș - și treci cu el prin etapele maturizării. Sam are 16 ani, trăiește în Londra, e skater, își lasă prietena însărcinată și fuge de responsabilități. Celui căruia îi povestește ce se întâmplă cu el și îi cere ajutor este însuși Tony Hawk – idolul lui, materializat sub forma de poster pe perete. Iar Hawk mi-a spus vreo câteva lucruri. Mi-a dezvăluit ce o să fie. Te-ai gândit vreodată cum ar fi să-ți vezi viitorul? Hai cu mine. O să ți-l arăt.


Tot în aceiași perioadă a savurării lecturii despre Sam, am vizionat, după lungi așteptări [mulțumesc V.], filmul care m-a fascinat toată vara. A apărut în iunie 2008, în Franța, și deși prin împrejurări prielnice mă aflam la locul rulării în luna iunie, am rămas doar cu gândul la el. Vorbesc aici despre Skate or Die. Povestea are loc la Paris, iar protagoniștii sunt Mickey Mahut și Idriss Diop, doi skateri [atât în film, cât și în realitate] care devin martori ai unei crime. Dintr-un total nenoroc sunt reperați și o iau la goană, realizând că este o chestiune de viață și de moarte. Ajung la comisariat, unde își dau seama despre criminali că sunt sergenți corupți, implicați în mafie. Fiind urmăriți și neștiind la cine să apeleze, ei încearcă totul pentru a nu fi omorați. Toate astea pe sk8, bătând străzile și acoperișurile Parisului.
Deci skate or die!

cuvânt

După ideea bunei mele prietene Oxi am luat o carte și am căutat mesajul ascuns. Propoziția destinată-mi nu mi-a spus prea multe despre mine, decât că poate voi întemeia un nou cult. Sau poate eu voi fi chiar monumentul de baza, biserica. Cum nu cred decât pe jumătate în predestinare, mi-am propus, mai în glumă, mai în serios, să nu mă las nici îmbrăcată în robă, nici transformată în cărămidă roșie.
Însă jocul mi-a plăcut, și am ajuns de la a căuta îndrumare și statusuri la a căuta sensuri. Mă voi distra cu un dicționar, că tot nu fac vreo promenadă azi. DEX sau DOOM? N-am DOOM-ul nou, să-mi fie rușine, deci caut refugiu la Old DEXter. Îl deschid la nimereală, ca să nu favorizez nici un cuvânt, și ajung pe undeva pe la P. Îmi aleg un cuvânt - recunosc că am făcut favoruri, dar „protegui”nu-mi spune nimic și de „proteinoterapie” n-am avut nevoie niciodată - și intru într-un proces de brainstorming în timp ce împung cu privirea cuvântul „protesta” - „a protesta”.
Și ceea ce procesez înăuntru începe să iasă.
protestez = mă opun
protestez = dezaprob
protestez = contest
protestez = nu accept
Protestez împotriva frigului de afară, protestez împotriva războiului, protestez împotriva lui X, care se crede prea deștept, și protestez și împotriva lui Y, care n-ar zice o vorbă bună. Protestez împotriva ăluia care n-a citit un roman la viața lui și împotriva ăluia care crede că iluminism e atunci când aprinzi lumina. Protestez împotriva lui Guță și inculturii, împotriva aurolacilor și a șantieriștilor care n-au ceva mai bun de făcut decât să se ia de tine, împotriva câinilor de pe stradă și împotriva mizeriei. Protestez împotriva celor care nu se spală și mai ales împotriva dârei aproape verzi pe care-o lasă în aer după ce trec. Protestez împotriva ăluia care-ar fura o bomboană de la un copil și ăluia care te stropește când tu ești pieton, iar el la volan. Protestez împotriva celor care comit infracțiuni, și celor cărora nu le pasă de proprii copii. Protestez împotriva ălora care se dau prieteni, dar nu te mai bagă-n seamă după ce-au stors de la tine ce-au vrut. Protestez împotriva prostiei. Împotriva auriului. Împotriva pițipoancelor. Împotriva scârboșeniilor penibile care fac rime cu „talent, criminală, șucar”. La fel împotriva ăluia care-mi scrie „vin-o”. Protestez împotriva vecinului de sus care-mi pune trance după 1 noaptea. Și-ncă o dată împotriva lui pentru că în fiecare zi își găsește de lucru cu ciocanul. Protestez împotriva destrămării viselor din copilărie.

Și protest = reformă.
Le dăm să zacă?

I can ride my bike with no handlebars

"Pentru ca pot".De cate ori nu am auzit aceasta expresie?De destule ori incat sa ma enerveze,dar azi am stat si am "gandit-o" putin.Astazi este ziua in care am realizat ca pot.Ce pot?Aici vine partea interesanta.Pot face orice.Te indoiesti?Hai sa iti arat.
Pot sa ma misc,pot sa cant,pot sa zbor,pot sa visez,pot sa gatesc lasagna,pot sa bombardez o jungla,pot sa conduc o masina,pot sa conduc o natiune,pot sa gresesc,pot sa numar,pot sa privesc o eclipsa,pot sa plang,pot sa ma leg la sireturi,pot sa ma revolt,pot sa plec,pot sa suport,pot sa manipulez,pot sa dezamagesc,pot sa clipesc,pot sa vindec oameni,pot sa scriu,pot sa omor specii,pot sa ma opresc.Pot face orice pentru zic ca pot.Ai vreo dovada ca nu este asa?Lipsa ta de dovezi e punctul meu de plecare si nu am un punct de sosire pentru ca sunt de neoprit.
Mi-am constientizat puterea.Acum pot sa aleg ce sa fac.Nu aleg altii pentru mine,eu aleg pentru altii,eu aleg pentru tine.Orice decizie pe care o iei,o gandesti asa pentru ca eu vreau asta.Orice lucru pe care il faci,iese asa pentru ca eu il las sa fie asa.Ai voie sa inchizi ochii si sa ma asculti.Ai voie sa-ti vezi de viata ta,crezandu-te stapan pe ea,dar nu uita,ca defapt,e vorba de mine.Totul se invarte in jurul meu.Ai voie sa fii liber,cat timp faci exact ceea ce zic eu.Ai voie sa te revolti,dar nu uita pana la urma cine esti.Tu esti eu si eu iti ordon sa suporti.Sa te trezesti in fiecare zi in acelasi pat,sa iesi cu zambetul pe fata si sa te supui.Pentru ca eu pot.Pentru ca tu esti eu.


"I can lead a nation with a microphone"

Exemple

Poate că ești un băiat de gașcă sau o tipă deschisă. Poate că te-ai săturat de vremea asta de tot rahatul, când parcu’ e ca lădița de nisip a mâței. Poate că primăvara e încă departe și poate că nici plimbările mână-n mână hai-hui nu mai au farmec. Poate că patinoarele sunt prea fleașcă iar vara cu piscinele deschise e prea îndepărtată în viitor. Poate că nu mai ai chef să petreci fiecare seară în Fire, și poate că deja ți s-a acrit de scorțișoară, oricum nu-ți prea plăcea. Poate că ăia cu care-o ardeai prin baruri s-au tirat pe unde-au putut, acum că au apucat câteva zile libere. Poate că tu n-ai fost niciodată un bun turist. Sau poate că te doare posteriorul de la atâta stat la birou, oricum o arzi pe mess și nu faci nimic cu proiectu’ ăla nașpa pentru istorie. Poate că deja ți-e silă de lene, ai stat prea mult timp în pat. Poate că te-ai săturat să revezi aceleași filme siropoase de fiecare data când mergi pe la ea. Poate că ar trebui să mai ieși la un film nou, poate că ar trebui să chemi pe cineva. Poate că mai bine mergi în malluri, de unde ai ce alege. Poate că de mult nu ai mai simțit gustu’ ăla divin al nachoșilor și poate că ți-e poftă. Poate că ai chef de un film bun. Poate că ai chef să te binedispui. Atunci sigur alegi Role Models [Prieteni Model].
De ce Role Models?
- poate că îți plac comediile americane
- poate că de mult n-ai mai râs cu adevărat la un film
- poate că ai văzut American Pie-urile și nici tu nu l-ai putut uita pe Stifler

- poate ești chiar fan adevărat Seann William Scott

- sau poate că mereu ți-a plăcut umorul lui Paul Rudd

- poate pentru că e primul film în care joacă împreună
- poate pentru că Rudd a scris scenariul
- poate că ți se pare bună Elizabeth Banks
- poate că uneori nu știi ce să alegi
- poate că te trezești că nu ești la fel ca atunci când te-a cunoscut
- poate că te-ai hotărât să te lași de droguri și s-o dai pe energizante
- poate pentru că demult n-ai mai făcut mișto de pokemoni
- și poate chiar te amuză tulburările de comportament
- poate ești prea timid și te închizi în tine
- sau poate te crezi dur și amuzant
- poate că auzi în fiecare zi înjurături cu mame
- sau poate că n-ai mai văzut un puști cu un limbaj mai ”colorat” decât al lui Scott
- poate că ești pentru a doua șansă, sau poate nu
- poate că ai putea să fii chiar tu în situația lor
- și poate chiar ai ce învăța
- poate că ești movie-addict
- poate că filmu’ ăsta ți-a fost recomandat de vreun prieten
- poate pentru că e nou și nu poți să aștepți până-l bagă ăștia pe odc
- sau poate că pur și simplu te-ai săturat de vampiri și vrăjitori pe marele ecran

În oricare te-ai încadra (sau poate că nu), un lucru e cert: Role Models e un must-see.